Aparitii media

Unde sunt școlile de altădată?

“Unde sunt școlile de altădată?”, o întrebare pe care cei care își mai amintesc învățământul românesc de mai demult, nu se poate să nu și-o pună. Dar profesorii de altădată? Nu îmi este teamă să afirm cu toată tăria, că școala românească de până la 1989 a fost infinit mai bună decât ceea ce avem astăzi. De altfel, acesta este și motivul surprizei plăcute pe care au avut-o cei din Vest odată cu exodul românilor care au ales să își dovedească cunoștințele acumulate în școlile românești, pe meleaguri străine. De la materiile care erau predate, la disciplină, la corpul profesoral, la organizare, la metode și subiecte predate, totul se desfășura într-un raport de 10 la 4 în comparație cu ceea ce vedem astăzi.

Vina o poartă cei peste 30 de miniștrii ai educației care s-au perindat prin Ministerul Educației și Învățământului pe parcursul celor 32 de ani de după Revoluție. Fiecare a dorit să își facă manualele lui, dar nu pentru a adăuga nouă materie, ci pentru a participa la împărțirea bucatelor odată cu imprimarea noilor manuale de tipografiile de “casă”. Sigur că fiecare a dorit să-și pună apropiații, sinecurile și colegii de partid atât prin minister, cât și în inspectorate sau la vârful institutiiilor de învățământ. Că vorba aia, “balcanismul pleacă de la educație”. Nu s-a mai ținut cont de pregătirea cadrelor didactice, de vechime, de competențe, ci de culoarea politică a fiecăruia trimis să ocupe postul. E clar că au existat și excepții, dar atât de împrăștiate în tot învățământul, încât noii veniți I-au acoperit până I-au trimis unul câte unul la pensie. Sau până în 2018 când li s-au mărit oarecum salariile, au plecat singuri, văzând că poate să câștige mai bine că bucătăreasă, decât că profesoară.

Mulți au sperat că programul anunțat la ceas de seară pe toate posturile TV, intitulat “România Educată” va schimba din temelii noile reguli ale învățământului, mai ales că a fost anunțat ca prioritate a președintelui, fost profesor, dar lipsa de implicare nu a făcut altceva decât să aprofundeze și să șteargă ceea ce rămăsese la acel moment din educația existentă înainte de ‘89. Nu mă gândesc nicidecum că noua Românie liberă și democrată, practică analfabetismul ca politică de stat, că nu ar avea niciuun interes, elevii de la mic la mare fiind cei ce vor participa la bunăstarea acestei țări peste câțiva ani. Dar, interesele politice și nu în ultimul rând, interesele materiale, pot avea indirect un astfel de rezultat prin consecvența politicienilor ajunși să decidă inconștient soarta a milioane de români.

Mulți m-ați întrebat de ce nu mai scriu în ultima vreme despre bănci, despre reguli și nereguli din societatea românească, dar oameni buni, e mult de scris și nu ai cum să cuprinzi tot ce se întâmplă în ultima vreme. Mai ales că, mare parte din media, este plătită legal de fiecare partid să tacă. Ați mai auzit așa ceva? Așa cum au inventat pensiile speciale, alegerile primarilor într-un singur tur, alocarea a milioane de euro fiecărui partid, tot așa au legalizat tacit plata presei. În liniște!  Sunt atâtea nereguli în societatea românească, de te întrebi când se vor reașeza lucrurile, cu gândul deja la anul electoral 2024. La tot ce vedeți, credeți că se mai întreabă careva dintre actualii politicieni, “Unde sunt școlile de altădată?” Chiar nu observați că singură preocupare a politicienilor astăzi, de exemplu, este să facă un anunț așteptat de populație?

Este o adevărată întrecere între partidele din coaliție, care anunță primul o anumită măsură. Chiar dacă măsura este gândită a fi luată peste 5-6 luni (sau niciodată), dar cine o anunță primul. Dacă o anunță Budăi, se supără Câțu, dacă o anunță Câțu, se supără Ciolacu și tot așa. De aici, cearta între ei, iar asta se întâmplă deja de 3 ani. „Maratonul știrilor favorabile”. Credeam că se trezesc toți atunci când a anunțat Iohannis că trăim într-un “stat eșuat” , dar anunțul făcut de președinte a făcut doar să îi potențeze, să se poată comporta fiecare așa cum te comporți într-un “stat eșuat”. Numai într-un stat eșuat auzi că doar băncile și trepădușii din energie au făcut profituri de nu le vine să creadă nici lor. Oare ce spun milioanele de români despre bănci cand aud astfel de știre? Si restul companiilor, nu mai contează? Citeam un titlu care anunța că, “ Libra Internet Bank a încheiat primul semestru (S1) cu un profit net de 123,2 milioane de lei, în creştere cu 416% faţă de rezultatul net din S1/2020 ” . Pardon!? Cât? 416% net?

Metodele le puteți afla singuri, citind atât din știrile pe care le regăsiți pe internet , cât și din unele articole publicate de mine pe acest blog, prin politica dictată de mai marele Consiliului de Administrație. Nu va gândiți la madame Voiconi, Cotorogea, Zamfir sau care cumva, la fudulul Vâlcu. Dacă ar fi după ei, Libra nu ar avea decât să tragă obloanele. Mai vorbim…. 

Hai că m-ați făcut să mă abat de la subiect, dar  intr-un “stat eșuat” , în derivă, sunt multe subiecte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.