Bani pentru guvernul Ciucă-Ciolacu sunt la îndemâna actualei coaliții PSD-PNL-UDMR! Sunt cu siguranță, dar trebuie să-i vrea. Am mai scris în legătură cu acest subiect , iar acum văd deja reacții ale unor jurnaliști care doresc dreptate pentru binele tuturor românilor. 4media.info a publicat un articol intitulat, “Guvernul ar trebui să recapete posesia asupra tuturor terenurilor vândute după privatizările frauduloase.” Vândute de cei ce au promis prin contract, continuarea producției și investiții în tehnologii moderne. Sigur, că se putea lua, ca bun proprietar o garanție de bună execuție a contractelor de privatizare, și nu era nevoie de această „reparație”. Adică, proprietarul rămâne cu posesia si proprietatea construcției, pentru teren urmând sa plătească chirie sau taxă de concesiune. Ar fi o reparație firească, asemănătoare cu reparațiile legislative făcute prin Legea 112/1995 sau legea 10/2001, care au adus proprietățile imobile la proprietarul de drept. Iar asta nu înseamnă nicidecum o “naționalizare”, ci o reparație a modului în care s-a privatizat o afacere, o proprietate a statului, construcția rămânând în continuare în proprietatea beneficiarului contractului de privatizare, iar terenul trecând înapoi în proprietatea statului. Mai ales acolo unde se dovedește rea-credință la nerespecatrea contractului.
În acest caz, “proprietarul de drept” a încheiat un act ce nu a fost respectat, scopul urmărit de respectivul afacerist, beneficiar al privatizării fiind unul „ilicit și imoral”. În Codul Civil regăsim toate articolele necesare pentru că aceste contracte să poată fi declarate nule. Fiind imprescriptibilă, nulitatea absolută poate fi invocată la orice moment, conform art. 1247 C.Civ. si urmatoarele, de către orice persoană interesată, contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legal instituite pentru ocrotirea unui interes general, având un caracter ilicit. Atât PSD, cât și PNL au destule capete luminate, specialiști în drept civil, comercial sau după caz, penal, pentru a iniția această reparație care nu ar face decât să ocrotească interesul național și să aducă câteva miliarde de euro anual la bugetul de stat. Bani pentru guvernul Ciucă-Ciolacu sunt, dar trebuie să îi vrea! Vorbim de miliarde….
Altfel, atât dl. Ciolacu, cât și dl. Ciucă și chiar președintele Iohanis, trebuie să evite să mai vorbească de interesul românilor, de bunăstarea lor sau despre eforturile pe care le fac pentru a găsi noi surse de creștere a bugetului de stat. Totul ar fi o ipocrizie, o demagogie și o palavrageală, în pregătirea alegerilor din 2024, palavrageală de care românii, cu siguranță s-au săturat. Țineți minte ce am scris aici, vedeți și cele două articole atașate și lăsăți sondajele, că realitatea de peste doi ani va fi cu totul alta. Cine vrea bani la bugetul de stat, are pe de o parte, suficiente pârghii, iar pe de altă, susținerea populației care așteaptă dreptatea politicienilor ce declară că își iubesc țara.
Îmi trece prin fața ochilor, întreaga industrie și agricultură țării , obiective de mare anvergură industrială care după 1990, rând pe rând au fost scoase “la piață” și distruse. S-a invocat “privatizarea” și economia de piață, dar atât politicienii vremurilor, cât și beneficiarii “privatizării”, știau de atunci că nu despre privatizare și producție e vorba. Majoritatea celor care au cumpărat, nu și-au propus niciodată să producă ceva. Cu ajutorul justiției și legii insolvenței, sute de mii de societăți au fost trimise în faliment, majoritatea pentru a li se lua “legal” activele. Interesele României n-au mai reprezentat niciun interes pentru politicieni, indiferent de repercursiunile asupra populației. Privatizările pe bandă rulantă, au umplut buzunarele și conturile celor care au avut “stiloul magic”, monitorizarea ulterioară semnării contractului, (obligatorie în orice privatizare) !!!, fiind lăsată în seama noilor proprietari , fiecare dintre cele două părti “făcându-și treaba”.
Îmi pun întrebarea, dacă Ciucă, Ciolacu, Iohanis, ministrul finanțelor Ciucu sau al justiției, Predoiu, ar fi deținut o afacere în proprietate la care a ținut mult, pe care a dorit să o transfere altuia la un preț mic doar în vederea dezvoltării acesteia și nu distrugerii ei, ce ar fi făcut văzând că respectivul cumpărător a mințit, nu a dezvoltat nimic, a distrus afacerea, vânzând totul pe bucăți, inclusiv terenul pe bani grei? Este o întrebare cu mare tâlc, care orice politician trebuie să și-o pună în orice situație sau decizie o ia, imaginandu-și că ceea ce astăzi este al statului și vrea să vândă ca reprezentant al statului, de fapt este al lui. Sigur, pe lângă imaginație, este nevoie de un pic de naționalism, în sensul protejării averii națiunii si românilor, dar mai ales, este nevoie de bun simt. Iar cu astfel de noțiuni, cu siguranță se vor câștiga toate alegerile. Dacă nu ei, hulitul Dragnea va îndrepta lucrurile.