Aparitii mediaGeneralitati

Jaful de la Primăria Sectorului 1 

Jaful de la Primăria Sectorului 1, chiar este un subiect despre care nu aș fi vrut să am ocazia să scriu, dar ceea ce s-a petrecut acolo după mandatul meu de primar, provoacă deja pe zi ce trece zgomot de cătușe. Nu voi discuta de Vasile Gherasim, cel care m-a succedat, pentru simplul motiv că nu mai este, Dumnezeu să-l odihnească! Voi relua ceea ce s-a petrecut imediat după el, atunci când la conducerea primăriei a fost ales Andrei Chiliman. Am mai scris odată un articol despre el , fără legătură cu jaful de la primăria sectorului 1, despre care voi încerca să detaliez faptele, așa cum le înțelege un fost primar.

Sunt două aspecte ce nu pot fi trecute cu vederea: datorat firmelor înregistrate în această unitate administrativă, Sectorul 1 are un buget aproape de mărimea bugetului primăriei capitalei. Al doilea aspect este că, din cauza a ceea ce reprezintă, gunoiul aduce foarte mulți bani , fiind greu de cuantificat prestația serviciului de salubritate. Ca o paranteza, pe vremea cât am fost primar independent, sectorului 1, fostul primar Viorel Lis nu i-a delegat serviciile de salubritate. A delegat acest serviciu doar primarilor afiliați partidului. Sâc!

Andrei Chiliman a avut două mandate și jumătate ca primar (urmare arestării), adică 10 ani începând cu 2008, primul mandat fiind unul de acomodare; se acomoda mai greu domnul primar. De altfel, Andrei Chiliman era doar cu stiloul, cu matrapazlâcurile fiind responsabili pe toată durata celor 10 ani, consiliera personală Ioana Costescu și Președintele PNL Sector 1, Vlad Moisescu, aceste două personaje fiind cei care tăiau și spanzurau la primărie tot. Trei mari și adevărate afaceri a făcut edilul acestui sector pe timpul celor zece ani, împreună cu cei doi “afaceriști” pe banii locuitorilor, afaceri care compun “JAFUL” și pe care cu siguranță vi le amintiți: enveloparea gratuită a peste 1000 de blocuri, colectarea gratuită a gunoiului la toate adresele persoanelor fizice și vestitele <panseluțe>.

 Având bani la discreție, s-au gândit că (1) pentru populație ar da foarte bine să izoleze blocurile, (2) pentru consilierii care votau, ar da foarte bine să poată contracta și ei lucrări de envelopare sau sa primească importante sume de bani (!!!), iar (3) pentru Chiliman&Co. ar da foarte bine propriului buzunar. Și uite așa, toată lumea a fost mulțumită. Cât privesc panseluțele, nici nu are rost să mai vorbim, că dacă ar fi putut, pe lângă ceea ce au plantat la 10-12 lei firul, ar fi trimis în fiecare dimineață un buchet și la ușa tuturor femeilor din sector, dar probabil n-au avut curieri îndeajuns. Deh…, când ai bani, nu te mai uiți! Mai ales dacă știi că la fiecare factură, o parte din bani se întoarce la tine. Nu tot, doar o parte….

Drept mulțumire pentru ajutorul acordat de Romprest pentru câștigarea celui de al doilea mandat al gospodarului Andrei Chiliman, la câteva zile după ce a fost declarat primar pentru încă un mandat, Romprest semnează cu Chiliman&Co. un Contract de Delegare a Gestiunii Prestării Serviciilor de Salubritate, în condiții de exclusivitate, pe o perioada de nici mai mult, nici mai puțin de 25 de ani. Dezastru era previzibil!  Cadou, nu glumă! “Cadou” pentru Chiliman și acoliții lui antemergatori, dar și pentru următorii primari până în zilele noastre. Găselnița pentru a închide gura și a ridică mâna la vot consilierilor – pentru că parte în contract este Consilul Local – a fost pe de o parte „banii cash” și diferitele lucrări de envelopare a blocurilor date acestora într-un total conflict de interese și pe de altă parte, gratuitatea acordată persoanelor fizice pentru preluarea gunoiului. Indiferent de culoare politică, consilierii nu votează pe nimic. Ne dați sau nu ne dați?

Nu cumva să credeți, că “binele” făcut de Romprest și Chiliman era chiar așa, gratuit, societatea Romprest făcând un sacrificiu de dragul primarului, al Ioanei Costescu, Vlad Moisescu sau mai ales de dragul locuitorilor sectorului 1. NU! Nicidecum! Începând cu derularea respectivului contract, Romprest, în calitate de prestator exclusiv pe toată raza sectorului 1, factura chiar și de 3 ori mai mult prestația către toate societățile din acest sector. Ce dacă eu m-am împotrivit și am reziliat contractul pe care l-am avut cu firma mea, semnând un nou contract cu societatea REBU? După doar 3 luni, am primit o notificare de încetare unilaterală a contractului de prestare a serviciului de salubritate, prin care eram informat că, “urmare a notificării 4172/2019 transmisă de Poliția Locală Sector 1, prestarea serviciului de salubritate este atribuită exclusiv societățîi Romprest” . Ca pe vremea prohibiției și mafiei în New York….

Diferența era că Rebu îmi factura în jur de 500 de lei pe lună, iar Romprest, în jur de 1500 de lei pe luna pentru aceași operațiune de ridicare a gunoiului. Cât se înapoia la Chiliman, Costescu sau Moisescu, chiar nu va pot spune. Jaful a început încă de atunci, contractul menționând că, “operatorul, are dreptul să solicite ajustarea tarifului în raport de evoluția prețurilor, precum și de influențele legislative”. Primăria Sectorului 1, devenise încă din acea vreme, vaca de muls a societății Romprest, târguiala la ajustarea prețului fiind câștigată funcție de valoarea „argumentelor” prestatorului. Culmea este ca laptele curge si atunci când nimeni nu face nimic. (!!!) NU in ultimul rănd, trebuie să recunosc, că nu prestatorul este de vină că a dorit in permanență acoperirea cheltuielilor. Orice om face ce a făcut Romprest pentru binele societății. Dar totuși…..

Cum în România a devenit una din metehnele decidenților, de la mic la mare, de la primar la ministru, practica de a renegocia sau întrerupe contractele semnate de predecesori, (vezi Bechtel, etc), nici nu trebuie să ne mai spună Direcția Națională Anticorupție, ce s-a întâmplat când a venit Tudorache sau Madame Clotilde la primărie. Mai ales că, am văzut cu toții modul în care a fost prestat serviciul de salubritate, timp de un an de zile de la alegerea primaritei Clotilde, în cadrul războiului purtat cu Romprest, până “au căzut la pace”. Și nici nu trebuie să ne mai întrebăm, dacă s-a făcut vreun recurs la hotărârea instanței prin care Romprest a câștigat prima judecată. Important e că “s-au împăcat” și s-a facut liniște. Liniște, nu curat!  Pardon?

Bineînțeles că unei societăți contractante nu îi convine că la fiecare schimbare de primar sau ministru, să renegocieze contractele, decât dacă a previzionat și a pus de o parte sau dacă mai are loc în prețul prestațiilor să “cadă la pace” cu noul decident. Și de aici târguiala, mita, corupția, sacoșile și toate celelalte. Totul pe spinarea locuitorilor care anual își văd mărite taxele și impozitele, în detrimentul și defavoarea lor, văzând zilnic că gospodărirea localității este tot mai precară.

Așadar, dezastrul era previzibil, valoarea acestuia fiind însă un pic exagerată, două sute de milioane euro. Din acest motiv, sunt convins că sunt câțiva care au avut legătură cu ceea ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani la Primăria Sectorului 1 și nu doar cu Romprest, cărora astăzi efectiv le tremură chiloții. Vaca de muls este pe moarte…..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.