Aparitii media

Legile Siguranței Naționale   –   II

Invitat la emisiunea „Culisele Statului Paralel” , am reluat discuția pe Legile Siguranței Naționale II, respectiv, schimbărilor ce sunt dorite prin drafturile propunerilor ce-au apărut în mass-media. Asta pentru că, subiectul mi se pare deosebit de important prin repercursiunile pe care această legislație le poate avea pentru întreaga societate. Așa cum am procedat și în primul articol în care am abordat această problematică, voi lasă specialiștilor analiza diverselor forme de abuz ce aduc atingere libertății și democrației prin reglement ă rile ce se doresc a fi instituite și mă voi referi în special la lumea afacerilor ce se dorește a fi penetrată de structurile de forță.

Dealtfel, nu faptul că ele ar “penetra” lumea afacerilor este de interes ci, statutul pe care îl vor avea în economia țării. De la început menționez că nu sunt de acord , cel puțin în calitate de om de afaceri, ca serviciile de securitate să aibă același statut cu cel al societăților comerciale din România. Mai ales că intenția este de a juca rolul de societăți comerciale, “acoperite”. NU s-a pomenit nicăieri așa ceva! Sunt însă pe deplin de acord că serviciile de informații, interne și externe, să pătrundă în lumea afacerilor cu statutul specific de servicii de informații, care veghează prin activitatea lor interesele naționale din toate punctele de vedere.

Nu mai pun întrebări de genul, cine vor fi asociații, unde vor avea sediul, al cui va fi capitalul social, care va fi mărimea acestuia și nu în ultimul rând, ce uniformă vor purta? Este obligatoriu ca orice țară să își aibă instituții specializare pe siguranță națională, pe protejarea intereselor cetățenilor ei și bineînțeles a economiei. Că aceste interese până acum nu au fost suficent protejate, se vede cu ochiul liber, situația fiind reflectată în modul în care economia românească a fost devalizată, de exemplu.

Iar exemplele sunt multiple, justiția având cu siguranță o întreagă arhivă despre activele prăduite de diverși indivizi români și străini, procedurile și modul prin care au ajuns din proprietatea statului, în proprietatea altui stat sau a unor societăți private, inclusiv numele participanților la impărțirea bucatelor. Există nenumărate articole și chiar eu am  scris despre unele “privatizări”, migălos construite, atât în favoarea unor societăți, cât și în favoarea altor state, prin metode cu aparentă legalitate, cu participarea în majoritatea cazurilor a unor reprezentanți ai statului până la cel mai înalt nivel. Intrebarea este, SIE, SRI sau ANAF nu știu nimic despre astfel de afaceri? Si dacă cumva in unele vor afla de mai multe sute de milioane de euro, care s-au scurs din economia românească?

Tocmai aici este necesară prezența ofițerilor de contrainformații sau acoperitilor, care să cunoască foarte bine fenomenul infracțional în lumea afacerilor pe diferitele domenii de activitate și pericolelor existente pentru economia românească și pentru bugetul statului. Astfel vor putea transmite beneficiarilor de drept informațiile necesare, inclusiv în urma unor analize și propuneri de măsuri în vederea prevenirii fraudelor de orice gen. Din păcate, cu toate că și până acum, au fost legalizate afacerile în special ale SRI, fenomenul infracțional din economia românească nu a fost stăpânit, din contră.

Pe baza unui Proiect de Buget bine și responsabil fundamentat, guvernul trebuie să aloce instituțiilor de forță și serviciilor de informații fonduri suficiente pentru desfășurarea unei activități specifice, cu aceași specificitate precum celelalte servicii din spațiul european. Dar la fel ca acestea totodată, trebuiesc corectate legile siguranței naționale II si in România, astfel încât să poată fi evitate derapaje de orice gen.

Serviciile de informații au fost lăsate să își formuleze  în mod liber propriile legi, fapt ce a dus în mod evident la niște propuneri grosolane de încălcare a drepturilor fundamentale. Nu despre 1-2 articole care ar fi mai problematice ar fi vorba, ci de un întreg sistem în care controlul civil asupra serviciilor secrete este inexistent, redus sau minimizat, iar garanțiile de supraveghere democratică a activității serviciilor sunt pur formale sau lipsesc cu totul. Chiar dacă acestea sunt acum doar propuneri neoficiale, simplul fapt că ele au fost puse pe hârtie îngrijorează, deoarece putem consideră că ele conțin viziunea instituției care le-a propus, o viziune complet antidemocratică și revoltătoare .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.